Istoria contemporană și viața modernă curg la fel ca un  râu , cu o viteză fără precedent. Instituțiile politice, companiile, cetățenii sunt dedicați în mare parte să rămână pe linia de plutire așa cum pot . Conducătorii trec peste valurile neîncetate, profesioniștii hiperconectați uită să trăiască ca și cum mântuirea umanității ar depinde de munca lor .  

 UE este cea mai bună platformă de care dispun europenii pentru a aborda problemele globale din ce în ce mai mari și este necesar să se adapteze capacitatea comună de reacție la noile provocări. În același timp, este o mișcare riscantă, din cauza pericolelor unei inițiative care necesită ratificări naționale complicate într-o panoramă plină de forțe ostile proiectului european.

Două episoade din această săptămână ilustrează bine termenii luptei politice cu care ne confruntăm: un discurs susținut de președintele guvernului italian, Mario Draghi, în Parlamentul European și formarea în Franța a unui front de stânga (care include PS) care propune o reformulare radicală a UE,  cu dorința de a nu respecta regulile și, pe scurt, departe de zonele de consens care au construit-o.

Draghi a ridicat în plenul parlamentar cuvântul anatemă pentru național-populiștii de diferite blănuri: federalismul. "Avem nevoie de federalism pragmatic, care să cuprindă toate domeniile afectate de transformările care au loc", a spus el. Cuvântul atinge un nerv foarte profund, iar în unele țări sunt convinși pro-europenii care tind să-l evite pentru că generează o mare respingere.

Acest concept este un steag și este probabil necesar să-l arborezi chiar dacă are un cost. Dar, în orice caz, este un exemplu al modului în care, în marea campanie care pare să se deschidă, atât substanța, cât și forma vor trebui cântărite cu precizie.

Acest proces de reformă este oportun și chiar necesar. Este sănătos ca instituțiile și oamenii să se răzvrătească împotriva dictaturii actualului care trage și întreprinde mari exerciții de reconsiderare. În cazul UE, trebuie evitată să devină un catalizator al respingerii, așa cum s-a întâmplat cu referendumurile din Franța și Țările de Jos (2005) și Irlanda (2008).

Sari peste micul dejun

Nu iei micul dejun ca să „salvezi“calorii pe care le-ai putea compensa cu bunătăţile de la mesele următoare. Consecinţa? Foamea intensă și nivelul scăzut al glicemiei te vor îndemna să mănânci prea multe calorii în restul zilei. Micul dejun îţi dă energie și menţine stabil nivelul glicemiei, deci e important să nu-l ratezi.

Lenevești în casă

Daca stai toată ziua în casă ori, și mai rău, doar în pat nu e o idee bună. Prea puţină mișcare înseamnă oboseală, somnolenţă, dureri de cap, dispoziţie proastă și, aproape sigur, câteva kilograme în plus. Ieși la plimbare; dacă te îmbraci bine, nu vei simţi frigul!

Dormi prea puţin

Chiar nu merită să-ţi irosești nopţile cu televizorul, reţelele de socializare ori petrecerile. Noaptea trebuie să dormi. Lipsa de somn are ca urmări nu doar oboseala și lipsa de chef, ci și scăderea imunităţii, ceea ce înseamnă un risc mai mare să contractezi o viroză de sezon sau noul coronavirus. În plus, dacă acum ai un orar de somn haotic, în ianuarie îţi va fi mult mai greu să-ţi reiei programul obișnuit.

Nu bei suficientă apă

Cu atâtea băuturi la dispoziţie, uităm că organismul are nevoie de apă simplă, curată. Sucurile și alcoolul nu înlocuiesc apa, deși sunt tot lichide. Când nu este suficient hidratat, corpul trimite, în mod eronat, semnale de foame, așa că vei ronţăi toată ziua câte ceva, când, de fapt, ţi-e sete. Alcoolul, nu uita, deshidratează, îngrașă și suprasolicită ficatul și rinichii.

Sectorul medical impune populației să fie atentă la petreceri de vacanță pentru a  evita mai multe infectii  și mai multe decese din cauza Covid-19.

Și avertizează că avansul contagios al Covid-19 va continua în 2021, „de aceea este bine ca populația să respecte măsurile de sănătate și să înțeleagă că situația de urgență nu s-a încheiat”.

Luna ianuarie va fi o lună cu un număr mare de infecții, deoarece spațiile de activitate comercială sunt foarte aglomerate.

Deși nu îl agreăm din cauza disconfortului pe care ni-l creează, ba chiar îl învinovăţim de virozele ce ne dau târcoale iarna, frigul poate avea un impact pozitiv asupra sănătăţii.

Îţi pui căciulă, mănuși, fular și îmbraci haine groase ca să faci faţă temperaturilor scăzute și tocmai din cauza acestui chin, de fiecare dată când pleci de acasă, te apucă dorul de vară. Poate că descoperind beneficiile nebănuite ale frigului o să te îmbărbătezi și o să tolerezi mai bine puţină dârdâială.

Somn mai bun

Se pare că o persoană din trei are o problemă sau alta cu somnul: adoarme cu dificultate, se trezește prea devreme sau în mod repetat în timpul nopţii. Răcoarea însă este amicul insomniacilor. În timpul somnului, temperatura corpului scade ușor, fenomen indispensabil unui somn reparator.

Așadar, iarna, pentru că în casă nu-i atât de cald, putem dormi mai bine, cu condiţia să nu fie căldura prea mare: maximum 19°C în timpul nopţii. De fapt, studiile arată că temperatura ideală pentru somn este de 1618°C, o valoare care n-ar trebui să te sperie: de sub pilotă, nu simţi că e răcoare în încăpere.

Îmbunătăţește circulaţia sângelui

Cum anume? Frigul e bun pentru circulaţie. Dacă n-ar fi benefic, de ce s-ar folosi dușurile reci în anumite forme de terapie? Temperaturile scăzute favorizează vasoconstricţia (diminuează

diametrul vaselor de sânge), urmată de vasodilataţie (dilatarea vaselor) în momentul în care revenim la o temperatură ambientală plăcută. Astfel, circulaţia sângelui este stimulată, iar celulele, implicit organele, sunt corespunzător hrănite. Iată cum expunerea scurtă la frig, precum și băile reci de picioare contribuie la prevenirea senzaţiei de picioare grele și a varicelor!

Alină durerea

Din Antichitate se știe că aplicaţiile reci au proprietăţi antalgice și antiinflamatoare.

Frigul „adoarme“durerea: încetinește transmiterea mesajelor nervoase, diminuează sensibilitatea receptorilor durerii și, în același timp, modifică fluxul sangvin, contribuind la reducerea inflamaţiei. Compresele reci sau cu gheaţă (neapărat învelită într-o pânză - aplicată direct, irită pielea) sunt recomandate în caz de entorsă, luxaţie, contuzii, cucuie, arsură ușoară, dureri de cap, traumatisme (în primele 48 de ore, pentru reducerea inflamaţiei).

Virozele obișnuite – răceală, bronșită, gripă – se vindecă de obicei în 7-10 zile, la fel formele ușoare de COVID-19, dar maladiile infecţioase ce îmbracă forme severe ne pot chinui săptămâni în șir. După ce faza acută a bolii a trecut, rămânem fragilizaţi, cu stare de oboseală, tuse rebelă, lipsa poftei de mâncare, imunitate scăzută. Până să ne recăpătăm vitalitatea pot trece chiar și luni întregi, iar dacă în acest timp nu ne îngrijim atent, boala poate reveni. Iată cum să ajutăm organismul sleit de puteri să se refacă și să-și întărească imunitatea.

POLENUL DE ALBINE – tonic excelent

Polenul de albine crește rezistenţa și vitalitatea organismului, combate oboseala, are proprietăţi antivirale și antibacteriene și este o comoară de vitamine și minerale, inclusiv seleniu, esenţial în reglarea activităţii sistemului imunitar. Se recomandă zilnic o linguriţă cu polen la micul dejun, timp de 2-4 săptămâni.

ATENŢIE! Polenul nu este recomandat copiilor mai mici de un an.

SOCUL – superdetoxifiant Socul este un bun remediu și în timpul stării gripale, căci are efect detoxifiant, combate simptomele neplăcute, scade febra, dar este eficient și în perioada de recuperare, deoarece ajută organismul să se pună mai repede pe picioare. Infuzia se prepară cu un pumn de flori uscate la un litru de apă clocotită. Se lasă să infuzeze cinci minute, apoi se strecoară. Se bea licoarea de-a lungul zilei, timp de zece zile. Sau poţi folosi tinctura, câte o linguriţă cu puţin ceai, de trei ori pe zi.

GINSENGUL – combate astenia Foarte apreciat în ţările asiatice, ginsengul este un minunat tonic general. Chiar și Organizaţia Mondială a Sănătăţii admite că această plantă dă rezultate excelente în întărirea organismului și refacerea forţelor la persoanele slăbite sau aflate în convalescenţă.

Se pune un vârf de cuţit cu pulbere într-un pahar și se toarnă deasupra 150 ml de ceai, lapte sau suc de fructe. Se bea de două ori pe zi, dimineaţa sau la prânz, timp de 2-3 săptămâni. Sau poţi lua capsule cu pulbere din rădăcină.

ATENŢIE! Ginsengul este contraindicat copiilor și femeilor însărcinate.

CĂTINA – întăritor fără seamăn Este foarte bogată în vitaminele A, B, C, E, PP, toate necesare recuperării după o viroză puternică. Poţi consuma cătina sub formă de suc – 50 ml pe zi, cel puţin 30 de zile, îndulcit cu miere de albine – sau sub formă de pulbere, din care se ia o linguriţă de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ţine sub limbă 10-15 minute, apoi va fi înghiţită.