Informaţii privind piaţa muncii

Cum se candidează pentru un loc de muncă?

Serviciile de ocupare facilitează persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, lucrătorilor șomeri sau celor care au deja un loc de muncă posibilitatea de a se încorpora pe piața muncii sau de a-și găsi un loc de muncă mai bun. Înscrierea la serviciile de ocupare Dacă vă aflaţi în căutare de loc de muncă va trebui să vă înscrieţi la un birou de ocupare din rețeaua de birouri de ocupare a Comunității Autonome.

• Pentru înregistrare va trebui să indicaţi: 
• Datele personale, adresa, numărul de telefon, adresa de e-mail
• Studiile absolvite 
• Limbile străine cunoscute 
• Experiența profesională 
• Atestări ale experienței profesionale
• Domeniul pentru care solicită un loc de muncă Cine se poate înscrie? Se pot înscrie persoanele care au împlinit vârsta la care lucrătorii sunt admiși pe piața muncii, conform legislaţiei (16 ani).

 Cum se poate obţine o locuinţă în Regatul Spaniei?

 Găsirea unei locuinţe adecvate este una dintre principalele probleme cu care vă puteţi confrunta in momentul in care ajungeţi intr-o altă ţară. În Spania puteţi căuta o locuinţă prin mai multe modalităţi: informându-va din presa scrisă, puteţi cere ajutorul unei agenţii imobiliare sau puteţi solicita serviciile unor agenţii de stat care oferă apartamente spre închiriere (Agencias regionales de alquiler).

Unde se pot găsi informaţii cu privire la şcoli? 

Informaţii privind şcolile se pot obţine accesând site-urile primăriilor fiecărei provincii, la secţiunea “Educaţie”. Informaţii legate de sistemul de învăţământ se pot obţine de pe pagina oficială a Ministerului Educaţiei: www.educacion.gob.es

 Ce trebuie avut în vedere înainte şi după sosirea pe teritoriul Spaniei?

Înainte de a merge în Spania ar fi util să vă procuraţi următoarele documente:

• Paşaport sau document de identitate valabil UE/SEE; alte documente personale pot fi luate, cum ar certificatul de naştere sau de căsătorie etc.; 
• La plecarea din ţară, dacă nu aveţi contract de muncă asigurat, trebuie să solicitaţi Casei de Asigurări de Sănătate eliberarea cardului european de sănătate, în cazul în care faceţi parte din sistemul de asigurări sociale din România, sau a unei adeverinţă care să dovedească faptul ca nu aveţi calitatea de asigurat;
• Formularele europene eliberate de instituţiile competente din România în scopul atestării perioadelor de asigurare sau de muncă realizate ca salariat în România; 
• Certificate, diplome, atestări şi referinţe privind ocuparea anumitor locuri de muncă (în original şi traduceri legalizate);
• Orice alte permise şi licenţe pe care le consideraţi adecvate, de exemplu permisul de conducere.
• CV-uri şi scrisori de intenţie, redactate în limba spaniolă. Totodată, este necesar să vă asiguraţi că:  Aveţi un loc de cazare în Spania; 
• Aveţi suficiente fonduri pentru acoperirea costurilor primei luni de şedere; 
• Aveţi asigurare medicală corespunzătoare; 
• Informaţi autorităţile din statul de origine privind şederea pe teritoriul Spaniei; 
• Faceţi rost de paşapoarte pentru animalele deţinute (dacă este cazul)

După ce sosiţi în Spania:

• Dacă aveţi deja un loc de muncă trebuie să vă prezentaţi imediat la angajatorul dumneavoastră, iar când începeţi munca trebuie să obţineţi confirmarea înregistrării dumneavoastră în cadrul sistemului de asigurări sociale. 
• Dacă sunteţi în căutarea unui loc de muncă trebuie să vă prezentaţi în termen de 7 zile de la data obţinerii autorizării exportului prestaţiei de şomaj la Serviciile Statale de Ocupare a Forţei de Muncă (SEPE), dacă aveţi formularul care atestă că sunteţi în căutarea unui loc de muncă la dumneavoastră; 
• Este bine să deschideţi un cont bancar; 
• Dacă este cazul, înregistraţi maşina deţinută; 
• Abonaţi-vă la servicii de gaze şi electricitate, telefonie, radio şi televiziune; 
• Înscrieţi-vă copiii în cadrul unei şcoli.

Cum este reglementată recunoaşterea diplomelor şi a calificărilor?

La nivel profesional, echivalarea indică recunoaşterea expresă a unei diplome, ce permite accesul pe piaţa muncii.

 La nivel academic, echivalarea are scopul de a permite continuarea studiilor, recunoscându-se astfel echivalenţa între diplomele de acelaşi nivel.

Responsabilitatea pentru echivalarea studiilor universitare şi preuniversitare revine Ministerului spaniol al Educaţiei. Departamentul din cadrul acestui minister care se ocupă de rezolvarea solicitărilor de echivalare a diplomelor universitare este Subdirección General de Títulos y Reconocimiento de Cualificaciones, Paseo del Prado, Nr. 28, 28071, Madrid (e-mail: sgtrc@educacion.es).

Documentele necesare în vederea echivalării în Spania a diplomelor de studii superioare (cu excepţia diplomelor în domeniul medical) pot fi consultate la adresa http://www.mecd.gob.es/educacion/universidades/educacion-superioruniversitaria/titulos/homologacion-titulos/homologacion-titulosuniversitarios.html#documentacion

Mai multe informaţii despre echivalarea studiilor universitare pot fi găsite pe site-ul Ministerului spaniol al Educaţiei, la adresa: http://www.educacion.es/educacion/universidades/educacion-superioruniversitaria/titulos/homologacion-titulos.html sau la telefonul de atencion al ciudadano: 902 21 85 00 / 913277681

Detalii cu privire la echivalarea studiilor pot fi găsite şi pe pagina web a Biroului ataşatului pentru educaţie din cadrul Ambasadei Spaniei la Bucureşti: www.educacion.es/exterior/ro

IMPORTANT: Apostila de la Haga nu mai este necesară pentru actele eliberate de Statele Membre UE.

Echivalarea studiilor medicale: Instituţia responsabilă pentru recunoaşterea diplomelor din domeniul medical este Ministerul spaniol al Sănătăţii. Detalii despre această procedură pot fi găsite pe pagina web a respectivului minister: http://www.msps.es/profesionales/formacion/recoTitulosEuro/home.htm

Informaţiile cu privire la condiţiile de eliberare a certificatelor de conformitate pentru recunoaşterea titlurilor româneşti în profesiile medicale pot fi accesate pe site-ul Ministerului Sănătăţii din România: http://www.ms.ro/?pag=175&id=8144

Cadrele didactice:

Detalii cu privire la condiţiile de eliberare a adeverinţelor de conformitate cu Directivele UE pentru cadrele didactice din România pot fi accesate pe site-ul Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din România: http://www.cnred.edu.ro/#adeverinta-de-conformitate-cu-Directivele-UE

Informaţii suplimentare:

http://www.educacion.gob.es/educacion/universidades/educacion-superioruniversitaria/titulos/homologacion-titulos/convalidacion-parcial.html

Cum este realizată încadrarea – contractul de muncă?

În Spania, vârsta de la care se poate munci în mod legal este de 16 ani.

Afilierea şi înscrierea la sistemul de securitate socială spaniol (Afiliación y Alta en la Seguridad Social)

Înainte de începerea activităţii lucrative, angajatorul trebuie să vă înscrie ca salariat al său la sistemul de securitate socială spaniol (Seguridad Social).

Înaintea semnării contractului poate fi solicitată efectuarea controlul medical (reconocimiento médico) care va dovedi dacă sunteţi apt din punct de vedere fizic/psihic, să desfăşuraţi activitatea specifică postului pentru care aţi fost selecţionat. În cazul în care contractul dumneavoastră de muncă nu depăşeşte 180 de zile, efectuarea acestui control medical nu este obligatorie.

Cum este reglementat contractul de muncă?

Contractul de muncă (El Contrato de Trabajo).

Angajatorul are obligaţia de a comunica încheierea contractului de muncă Serviciului Public de Ocupare (www.sepe.es).

Contractul de muncă se semnează la începutul relaţiei de muncă, iar o copie a acestuia vi se înmânează dvs.

Încetarea contractului de muncă din iniţiativa dumneavoastră se realizează cu un preaviz de minim 15 zile, în funcţie de convenţia colectivă de muncă aplicabilă

Concedierea trebuie motivată, cu excepţia situaţiei în care intervine în perioada de probă. Perioada de probă este inclusă în contractul de muncă şi este retribuită.

Puteţi refuza semnarea lichidării dacă nu înţelegeţi motivele acesteia.

Lucrători sezonieri:

Procedeul de angajare sezonieră este folosit frecvent în agricultură şi permite angajarea lucrătorilor pe o perioadă de timp determinată în vederea desfăşurării unei activităţi sezoniere sau a unei campanii.

În cadrul acestei modalităţi, în funcţie de convenţia colectivă aplicabilă, angajatorul trebuie să garanteze o activitate profesională, să dispună cazarea adecvată în condiţii decente şi să organizeze deplasările lucrătorilor pentru sosirea în Spania, dar şi pentru întoarcerea în ţara de origine.

În cazul în care condiţiile de climă sau alte motive obiective determină imposibilitatea asigurării timpului precizat, angajatorul are obligaţia de a anunţa organizaţia patronală în vederea repartizării dumneavoastră la alt angajator aparţinând acestei organizaţii, din aceeaşi provincie sau din provincii diferite. 

Care sunt prevederile privind ocuparea cu privire la categoriile speciale? Lucrătorii cu dizabilităţi:

Statul, prin sistemul de securitate socială, garantează persoanelor incluse în câmpul de aplicare a legii, pentru desfăşurarea unei activităţi profesionale contributive sau îndeplinirea cerinţelor privind activitatea necontributivă, protecţia adecvată pentru contingent şi pentru situaţiile cuprinse în Legea Generală a Securităţii Sociale. 

Pensia necontributivă de invaliditate asigură tuturor cetăţenilor în situaţie de invaliditate sau de necesitate o prestaţie economică, asistenţă medicală-farmaceutică gratuită şi servicii sociale complementare, chiar dacă nu s-a cotizat sau s-a cotizat insuficient pentru a avea dreptul la o pensie contributivă. 

Formalităţile şi recunoaşterea dreptului de a obţine o pensie necontributivă de invaliditate se realizează de către Comunităţile Autonome competente şi de către Direcţiile Teritoriale - Imserso din Ceuta şi Melilla.

Copiii şi tinerii:

Prevederile legislative privind angajarea copiilor şi tinerilor protejează minorii care nu au împlinit vârsta de 16 ani, care nu pot fi angajaţi până la această vârstă. 

Femei:

In cadrul Ministerului Sănătăţii, Serviciilor Sociale şi Egalităţii funcţionează ca organism autonom Institutul Femeii (El Instituto de la Mujer), care are ca obiect de activitate promovarea şi dezvoltarea condiţiilor care fac posibilă egalitatea socială între sexe şi participarea femeilor la viaţa politică, economică, socială şi culturală.

Cum este reglementată activitatea ca lucrător independent?

Munca pe cont propriu sau autonomă este activitatea de producere de bunuri sau servicii, nelegată de un contract de muncă în contul terţilor şi realizată de propria persoană.

Caracteristici:

• Lucrătorul nu este subiectul unui contract de muncă, lucrează pe cont propriu, el devenind propriul angajator;
• Drepturile economice rezultate din desfăşurarea activităţii lucrative îi revin în totalitate;  
• Nu primeşte un stat de plată, nici salariu lunar, deoarece el facturează persoanei care-i solicită serviciile, adăugând în factură impozitele derivate din activitatea economică: TVA (IVA) şi IRPF (impozitul pe venit).

Cum pot dobândi statutul de lucrător independent în Spania?

Dacă doriţi să lucraţi în Spania ca lucrător independent trebuie să parcurgeţi următoarele etape:

•  să solicitaţi la Biroul pentru Străini (Oficina de Extranjeros) sau la Comisariatul de Poliţie din zona în care locuiţi în Spania acordarea certificatului de rezidenţă comunitară (tarjeta de residencia) ; 
• să vă înscrieţi ca plătitor de impozite pentru activităţi economice la Administraţia Financiară (Agencia Tributaria) ;
• să solicitaţi la birourile Trezoreriei Generale a Securităţii Sociale (Tresorería General de la Seguridad Social) înregistrarea şi afilierea la regimul de securitate socială din Spania ; 
• să solicitaţi înscrierea în Regimul Special al Lucrătorilor Autonomi la birourile Trezoreriei Generale a Securităţii Sociale.

Atenţie! Obligaţia de a plăti contribuţiile la securitatea socială revine lucrătorului independent !

Cum este reglementată salarizarea?

În Spania este prevăzut un salariu de bază pentru fiecare categorie profesională. Salariul acordat angajatului nu poate fi mai mic decât salariul minim interprofesional stabilit de Guvernul spaniol pentru anul 2013 pentru munca pe timp complet - 645,30 euro/lună; 21,51 euro/zi.

La acesta se adaugă valori salariale aşa cum este stabilit în convenţiile colective de muncă şi în contractul de muncă.

Sumele care compensează orice cheltuială pe care munca efectuată a generat-o nu vor fi considerate salariu (de exemplu, dacă vi se plăteşte un abonament la metrou, această sumă nu este considerată salariu). Cheltuielile de la locul de muncă, generate de anumite nevoi, nu se consideră salariu.

Salarizarea lucrătorilor, precum şi condiţiile de muncă şi prestaţiile sociale vor fi prevăzute în contractul individual de muncă, în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru lucrătorii spanioli care au acceaşi profesie şi calificare!

Statul de plată

Statul de plată este chitanţa care justifică primirea salariului şi cuprinde următoarele elemente:

• salariul de bază; 
• sporuri: de exemplu pentru vechime; 
• valoarea orelor suplimentare, sumele cuvenite pentru transport, prime de producţie, întreţinere, gazdă etc.; 
• alte elemente prevăzute în convenţia colectivă ce se aplică angajatorului respectiv.

Puteţi solicita societăţii la care vă desfăşuraţi activitatea să vă acorde o chitanţă de plată odată cu salariul.

Păstrarea acestui document este foarte importantă deoarece:

1. demonstrează că între angajator şi dumneavoastră există o relaţie de muncă;
2. demonstrează că vi se acordă un salariu pentru activitatea prestată;
3. permite calcularea indemnizaţiei de şomaj, boală profesională, pensionare şi poate folosi pentru eventuale reclamaţii.

 Cum este reglementat timpul de lucru?

 Timpul de odihnă săptămânal, sărbători şi permisii

Timpul de odihnă minim săptămânal este de o zi şi jumătate neîntrerupt iar pentru tinerii de 18 ani de două zile neîntrerupt.

Lucrătorii cu vârsta mai mică de 18 ani nu pot lucra mai mult de 8 ore zilnic (incluzînd timpul dedicat formării profesionale).

 În afară de perioadele de concediu şi sărbătorile legale (maxim 14 zile pe an) trebuie respectate.

Pauzele şi perioadele de odihnă:

 Timpul de lucru maxim permis este de 40 de ore pe săptămână. Între două zile de muncă, timpul de odihnă este de cel puţin 12 ore.

Dacă timpul efectiv de muncă depăşeşte 6 ore neîntrerupt, lucrătorul are dreptul la un timp de odihnă, ce va fi inclus în timpul de muncă efectiv, neputând fi exclus de la plata muncii.

Munca pe timp de noapte:

 Este considerată muncă pe timp de noapte acea activitate realizată în intervalul orar 22 00 -6 00 .Munca pe timp de noapte nu poate depăşi 8 ore pe noapte, într-o perioadă de 15 zile. Desfăşurarea unui asemenea tip de activitate va fi retribuită (potrivit convenţiei colective de muncă) sau poate fi compensată prin timp de odihnă.

Este interzisă munca pe timp de noapte persoanelor sub 18 ani!

Orele suplimentare:

Sunt denumite ore suplimentare orele lucrate peste programul normal de lucru. Prin intermediul convenţiei colective se stabileşte compensaţia economică ce urmează a fi plătită.

ATENŢIE!

• Plata unei ore suplimentare nu poate fi inferioară plăţii unei ore normale de lucru. 
• Ca normă generală, numărul de ore suplimentare nu poate depăşi 80 pe an, cu excepţia situaţiei în care prestarea acestora este determinată de accidente, extraproducţie etc.

 Care sunt prevederile privind concediile?

Statutul lucrătorului stabileşte şi o serie de cazuri în care se permite acestuia să lipsească de la locul de muncă, pentru o durată determinată de timp, retribuită din 22 punct de vedere salarial: căsătorie, naşterea unui copil, deces, accident, îmbolnăvire gravă sau spitalizare a unui membru al familiei până la al doilea grad (soţ/soţie, copii, părinţi, bunici, nepoţi, fraţi), schimbarea domiciliului, efectuarea examenelor prenatale şi a tehnicilor de pregătire în vederea naşterii, care trebuie realizate în timpul programului de muncă, învoiri specifice, de exemplu: îngrijirea minorilor sub 6 ani, a persoanelor cu handicap fizic, psihic sau senzorial. Timpul permis pentru astfel de cazuri diferă de la caz la caz.

Concediul în caz de boală şi remuneraţia:

In data de 15 octombrie 2012 au intrat in vigoare prevederile privind remunerarea lucrătorilor aflaţi în concediu medical, conform Decretului Regal publicat in Buletinul Oficial al Statului în 14 iulie 2012. Modalitatea de remunerare se stabileste in functie de sectorul de activitate (public sau privat), de baza de calcul şi de convenţiile colective.

Concediul de maternitate:

Conform legii, se acordă un concediu de 16 săptămâni neîntrerupte, care se măresc cu 2 săptămâni pentru fiecare copil, în caz de naştere multiplă (18 pentru gemeni, 20 pentru tripleţi, etc). Minim şase săptămâni trebuie luate după naştere, pentru recuperarea fizică a mamei. Celelalte săptămâni pot fi luate înainte sau după naştere, de către mamă sau tată, sau de către ambii părinţi (5 săptămâni fiecare). Tatăl beneficiază de un concediu de paternitate de 15 zile, independent de cel al mamei.

Concediu educaţional şi de studii:

Intreprinderea în care este angajat lucrătorul decide dacă i se acordă acestuia concediu pentru studii.

Lucrătorul şi superiorul acestuia stabilesc modalitatea de utilizare a concediului astfel încât să afecteze cât mai puţin timpul de lucru, precum şi posibilitatea de a schimba orarul de lucru astfel încât să fie realizate obiectivele angajatorului. Unele companii includ în contractele de muncă utilizate acest tip de concedii remunerate, altele dau această posibilitate doar sub forma concediului fără plată.

Îngrijirea unei rude (a copilului) la domiciliu:

Angajaţii, atât din sectorul public cât şi din cel privat, pot beneficia de 3 zile pe an pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până 12 ani.

Există, de asemenea, posibilitatea întreruperii totale sau parţiale a timpului de lucru pentru îngrijirea copiilor consideraţi grav bolnavi, existând o listă de 108 afecţiuni considerate grave. Părinţii aflaţi în această situaţie vor primi o prestaţie economică acordată de stat, pentru compensarea pierderilor de venit determinate de reducerea sau întreruperea activităţii lucrative.

Care sunt dispoziţiile privind încetarea relaţiei de muncă? 

Perioada de probă (Periodo de Prueba)

În perioada de probă, lucrătorului îi sunt testate aptitudinile în îndeplinirea atribuţiilor corespunzătoare postului. În contractul de muncă se poate stabili o perioadă de probă care nu poate fi superioară celei fixate în convenţia colectivă. Pe parcursul acestei perioade, atât lucrătorul cât şi angajatorul pot decide finalizarea relaţiei de muncă fără preaviz, dacă acest lucru este prevăzut în contractul de muncă. În cazul în care aţi mai fost contractat de aceeaşi societate nu veţi mai efectua perioada de probă. Pe durata perioadei de probă veţi contribui la sistemul de securitate socială spaniol.

În cazul în care convenţia colectivă de muncă nu precizează nimic referitor la durata perioadei de probă, aceasta este de 6 luni pentru licenţiaţi şi de 2 luni pentru restul salariaţilor. Pentru lucrătorii necalificaţi (peones) cât şi pentru lucrătorii din agricultură perioada de probă este de 15 zile.

Atenţie! În perioada de probă patronul are dreptul să concedieze lucrătorul dacă nu este mulţumit de activitatea acestuia, fără a prezenta motivele!

Care sunt cauzele care determină încetarea contractului de muncă (extinción)?

 Încetarea contractului de muncă reprezintă finalizarea raporturilor de muncă între lucrător şi angajator.

Cauze:

• cauze specifice, determinate în contractul de muncă, 
• finalizarea perioadei prevăzute în contract;
• acordul între firmă şi lucrător; 
• voinţa lucrătorului, în acest caz neputând beneficia de o indemnizaţie şi nici de ajutor de şomaj; voinţa lucrătorului derivată dinnerespectarea condiţiilor contractuale de către angajator;
• pensionare; •concediere; 
• alte motive(deces, incapacitate permanentă a lucrătorului sau angajatorului); 
• lucrătorul nu a trecut cu succes perioada de probă; 
• decesul, pensionarea angajatorului (dacă societatea este unipersoanlă şi nu există succesori) - în acest caz lucrătorul beneficiază de o indemnizaţie; 
• finalizarea lucrării pentru care a fost încheiat contractul. 

Ce trebuie să ştiu despre lichidare (finiquito)?

Lichidarea este chitanţa care atestă încheierea relaţiei de muncă şi cuprinde totalitatea indemnizaţiilor ce vor fi acordate.

Semnarea lichidării aduce cu sine acceptarea tuturor condiţiilor, nemaiputând reclama nimic ulterior!

Puteţi refuza semnarea lichidării (finiquito) sau scrisorii prin care este dispusă concedierea, dacă nu înţelegeţi motivele acesteia. În momentul în care semnaţi lichidarea recunoaşteţi că aţi primit de la angajator toate obligaţiile băneşti pe care acesta le are faţă de dumneavoastră. 

Cum se soluţionează litigiile între patroni şi angajaţi?

 Litigiile ce pot surveni între patronii spanioli şi lucrătorii români se vor soluţiona în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei în vigoare în Spania. Puteţi înainta o reclamaţie către Inspecţia Muncii şi puteţi apela la un avocat, pentru consultanţă juridică sau reprezentare în instanţă.

Pensionarea:

În cazul persoanelor care au lucrat în mai multe state membre ale Uniunii Europene, drepturile de pensie se acordă cu respectarea prevederilor regulamentelor comunitare (Regulamentul (CE) nr. 883/2004 şi Regulamentul (CE) nr. 987/2009 ) şi ale legislaţiilor naţionale în vigoare în materie de pensii, persoanele interesate putând solicita obţinerea drepturilor de pensie potrivit legislaţiilor în vigoare ale statelor membre în care au desfăşurat activităţi profesionale. Astfel, dacă o persoană a lucrat atât în România cât şi în Spania, va beneficia de drepturi de pensie acordate de ambele state, calculate proporţional cu perioadele de asigurare socială realizate în cele două sisteme de pensii, cu respectarea prevederilor legislaţiilor în materie din aceste două ţări.

Procedura de stabilire a pensiei comunitare:

La momentul îndeplinirii condiţiilor de pensionare, in cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituţia de asigurări sociale de la locul de domiciliu (loc de şedere permanentă), care face toate demersurile către instituţia competentă din România, nefiind necesară deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate sau la instituţia statului membru la a cărui legislaţie a fost supus ultima dată, dacă solicitantul sau susţinătorul decedat, după caz, nu a fost supus legislaţiei pe care o aplică instituţia de la locul de domiciliu (loc de şedere permanentă).

Cererea va fi însoţită de toate documentele prevăzute de legislaţia română în vederea acordării drepturilor de pensie; vor fi prezentate, obligatoriu, actele din care să rezulte perioadele de activitate din România (carnetul de muncă sau adeverinţe eliberate, în condiţiile legii, de foştii angajatori din România, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001).

Dovada vechimii în muncă realizată de foştii asiguraţi ai sistemului de asigurări sociale din România până la data de 1 aprilie 2001, dată de la care evidenţa perioadelor de asigurare în sistemul public de pensii este deţinută, în format electronic, de casele teritoriale de pensii, iar la nivel central de CNPP, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, în cazul în care solicitantul nu este în posesia acestor documente, este necesar să se adreseze, în nume propriu, foştilor angajatori sau deţinătorilor de fonduri arhivistice, în vederea obţinerii lor. Persoanele care nu se află în posesia carnetului de muncă vor solicita eliberarea de adeverinţe de vechime în muncă fostelor unităţi angajatoare sau deţinătorilor arhivelor acestora, adeverinţe care vor cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

• denumirea angajatorului; 
• datele de identificare a persoanei;
• perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă; 
• menţionarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea; 
• funcţia, meseria sau specialitatea exercitată; 
• salariul tarifar de încadrare; 
• denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată; 
• perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat.

Actele vor avea număr şi dată de înregistrare, ştampila unităţii emitente, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii.

Este necesar să solicitaţi instituţiei competente din celălalt stat membru implicat să transmită în România, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, documentele menţionate mai sus, aflate în posesia dvs., în vederea stabilirii drepturilor de pensie, în conformitate cu prevederile regulamentelor europene din domeniul coordonării sistemelor de securitate socială.

În perioada de tranziţie către schimbul electronic de date, comunicarea între organismul de legătură şi instituţiile competente din România în materie de pensii cu cele ale altor state este asigurată prin intermediul formularelor europene de legătură, convenite în aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 şi a Regulamentului (CEE) 574/72, aceste formulare menţinându-şi rolul şi modul de utilizare.

Care este modul de soluţionare a conflictelor de muncă?

Litigiile ce pot surveni între patronii spanioli şi lucrătorii români se vor soluţiona în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei în vigoare în Spania. Pentru soluţionarea conflictului de muncă apărut, lucrătorul român trebuie să înainteze personal o reclamaţie către Inspecţia Muncii (Inspeccion de Trabajo: - www.empleo.gob.es/ITSS) – Direcţiile Teritoriale.

Pentru consultanţă juridică sau reprezentare în instanţă, lucrătorul care se confruntă cu un conflict de muncă poate apela la un avocat specializat în dreptul muncii.

Sindicatele dispun de cabinete juridice de consiliere şi reprezentare în instanţă, atât pentru afiliaţi, care pot beneficia de consultanţă şi reprezentare gratuită, cât şi pentru cetăţenii neafiliaţi, care, în schimbul unei sume de bani, pot solicita serviciile acestora. Dacă este vorba de concediere nejustificată sau de recuperarea unor sume de bani datorate, lucrătorul trebuie să sesizeze şi Judecătoria pentru probleme sociale teritorială (Juzgado de lo Social Territorial – www.poderjudicial.es). Judecătoriile pentru probleme sociale au jurisdicţie pentru provincia în care se află, fiind situate, în marea majoritate, în capitalele acestora. În cazul în care cazul a fost deja in instanţă, dar persoana beneficiază de noi dovezi legale şi, în plus, de martori care nu au fost audiaţi, şi a căror marturie o consideră concludentă, poate cere instanţei judecătoreşti redeschiderea cazului sau admiterea, în procesul deja existent, a noilor probe.

De asemenea dacă în afară de nerespectarea prevederilor contractului de muncă litigiul apărut presupune şi înşelătorie (lipsa unui contract de muncă - deşi acesta a fost promis, reţinerea documentelor de identitate etc), ameninţări din partea angajatorului sau chiar acte de violenţă, cetăţeanul român trebuie să depună şi o sesizare în acest sens la Comisariatul Provincial de Poliţie (Comisaria Provincial de Policia). Datele de contact pentru fincare provincie pot fi vizualizate pe site-ul http://www.interior.gob.es.

În cazul în care lucrătorul român aflat în litigiu cu angajatorul spaniol a venit să lucreze în Spania prin intermediul unei agenţii private de plasare a forţei de muncă, în baza 29 taxelor pe care le percepe, aceasta are, conform legii, şi obligaţia de a le apăra lucrătorilor drepturile şi interesele în caz de conflict de muncă apărut în relaţia cu angajatorul.