Cu puțin timp înainte de încheierea încă unui an marcat de crize politice și instituționale și pe fondul generalizat al recesiunii economice, Spania se pregătește să treacă în 2014 cu câteva obiective clare, așa cum au fost ele enunțate de către guvernanți.
Dintre acestea, două creează multe așteptări, dar în același timp se vor dovedi dificil de gestionat: ieșirea din criza economică și relansarea economiei, în special în privința ofertei de noi locuri de muncă, și stabilitatea politică, pe fondul numeroaselor scandaluri și procese de corupție, dar îndeosebi pusă la îndoială din cauza revendicărilor secesioniste venite din Catalonia, unde autoritățile regionale au anunțat deja organizarea unui referendum privitor la independență, catalogat de Madrid drept ilegal.
Spania a ieșit din recesiune încă din al treilea trimestru al anului, cu o creștere economică minoră — de 0,1%, înregistrată ca atare de Banca Spaniei — care nu se reflectă însă la nivel personal pentru milioanele de spanioli care au trecut prin momente din ce în ce mai grele în cei cinci cinci ani de criză. Pesimismul nu îi părăsește pe spanioli, în ciuda faptului că actualul guvern conservator de la Madrid a încercat în ultimii doi ani să arate că sacrificiile impuse de amplele reduceri bugetare și reformele structurale din aproape toate sectoarele și în general eforturile cerute populației încep să dea roade. Recent, mai multe sondaje de opinie arătau că marea majoritate a spaniolilor consideră că nu se observă niciun semn al îmbunătățirii situației economice și nu cred că Spania a început să iasă din recesiune. Șomajul, corupția și situația economică generală sunt în continuare cele mai mari probleme percepute ca atare de numeroși spanioli. Pe tot parcursul anului, spaniolii au ieșit în stradă cu revendicări de ordin social, așa cum ar fi cele din două sectoare considerate importante și mai ales garantate de modelul european al statului bunăstării: educația, care a înregistrat prima grevă generală, și sănătatea, unde protestele s-au generalizat.
De cealaltă parte, guvernanții susțin și încearcă să convingă populația că reformele structurale întreprinse în ultimii doi ani în Spania au început deja să dea rezultate și favorizează competitivitatea economiei spaniole. Amplele reforme structurale întreprinse de guvernul de la Madrid — în sănătate, educație, piața forței de muncă, sistemul de pensii sau sectorul bancar — dau deja rezultate, contribuind la îmbunătățirea situației economiei spaniole și vor funcționa și pe viitor, astfel că vor duce la crearea de noi locuri de muncă, la creșterea economică și în cele din urmă la încasări mai mari la bugetul de stat, care vor fi folosite ulterior pentru finanțarea mai eficientă a serviciilor publice, după cum explica recent premierul Mariano Rajoy.
Actualul șef al guvernului spaniol a întreprins cel mai ambițios, dar și cel mai dur plan de reforme structurale din perioada democrației spaniole, de când a câștigat alegerile legislative din urmă cu doi ani, iar afirmațiile lui se bazează pe două fapte concrete: la sfârșitul lunii octombrie, atât Banca Spaniei, cât și Institutul spaniol de statistică au anunțat și confirmat faptul că economia spaniolă a ieșit din recesiune tehnică în al treilea trimestru al anului, înregistrând o creștere economică de 0,1% din PIB, iar miniștrii economiei și finanțelor din statele zonei euro au decis că Spania va ieși din programul de asistență financiară pentru bănci, după 18 luni de la contractarea, de la troica CE-FMI-BCE, a celor 41,3 miliarde de euro folosite pentru recapitalizarea parțială a băncilor spaniole.
Într-adevăr, previziunile macroeconomice pentru anul 2014 sunt cel puțin încurajatoare, în special pentru că vin nu numai din partea guvernului de la Madrid: Spania iese din programul de asistență financiară, estimează creștere economică și menținerea sub control a deficitului public, așa cum s-a angajat în fața autorităților europene. Din punctul de vedere al populației însă, rezultatele nu se vor vedea curând în îmbunătățirea nivelului de trai: numărul șomerilor, care a depășit în cursul anului pentru prima oară pragul de 5 milioane (ulterior acesta a scăzut la 4,8 milioane, potrivit datelor Ministerului spaniol al muncii, n.r.) nu va mai crește semnificativ în 2014, însă se va menține în continuare la peste un sfert din populația aptă de muncă care nu își găsește un job.
Spaniolii nu mai au încredere nici în promisiunile politicienilor, nici într-o clasă politică în stare să îndeplinească aceste promisiuni. Chiar partidul de la guvernare, Partidul Popular, care a câștigat alegerile generale din 2011 cu o majoritate absolută reflectată în legislativul central, a fost afectat, de-a lungul anului, de o mare problemă de imagine, care i-a adus ulterior discreditare în percepția cetățenilor spanioli, care își aleg legiuitorii cu o rată suficient de ridicată de participare la vot (de aproape 70%), pentru a le acorda deplină legitimitate. Corupția a fost mereu o problemă a politicii spaniole, însă anul 2013 a împins pentru prima oară această problemă în prim plan cu acuzații aduse însuși premierului Mariano Rajoy, care ar fi primit, potrivit unei presupuse contabilități ascunse a partidului, zeci de mii de euro bani la negru, vreme de ani de zile. Pentru prima oară, șeful guvernului spaniol a compărut în fața legislativului pentru a da explicații pentru acuzațiile aduse și a susținut răspicat că nu a primit niciodată bani la negru și nici nu a știut vreodată de presupusele cheltuieli și donații ilegale, acum cercetate în justiție.
Populația Spaniei a scăzut pentru prima oară în 2013 și din cauza plecării imigranților, la 46,7 milioane de locuitori — număr total cu 0,2% mai mic față de anul anterior. Numărul șomerilor a depășit pentru prima oară pragul de 5 milioane, deși acesta s-a redus ulterior în ultimele luni ale anului. Reforma sistemului de pensii, menită să sporească încasările la buget pentru a menține sistemul viabil, va impune creșterea vârstei de pensionare până la cel puțin 67 de ani, pe termen mediu și lung.
Spaniolii s-au văzut nevoiți să se lupte și anul acesta cu măsurile mai restrictive impuse în accesul la sistemul public de sănătate. Au participat și la prima grevă generală din educație, convocată din cauza adoptării, de către guvernul conservator de la Madrid, a unei controversate reforme, față de care întreaga opoziție parlamentară a anunțat că va fi abrogată imediat ce Partidul Popular nu va mai deține majoritatea absolută în legislativ.
Pentru prima oară, guvernul a luat în discuție în 2013 modificarea legii ipotecilor, în special pe fondul numeroaselor evacuări din casele ipotecate ale spaniolilor care și-au luat credite pe care nu le-au mai putut onora — atât din cauza crizei economice, cât și din cauza unor anumite clauze considerate abuzive, care sunt acum cercetate la Audiența Națională din Spania, în urma unei plângeri penale depuse de reprezentanții unei platforme sociale. Mai mult, guvernanții au aplicat măsuri de amânare a deciziilor de evacuări în cazurile cele mai grave din punct de vedere social și au creat rapid un fond de locuințe sociale, cu chirii minime pentru familiile aflate în risc de excluziune socială.
În 2014, se așteaptă atât efectele vizibile ale reformelor structurale întreprinse de guvernul spaniol, cât și ceea ce Mariano Rajoy a anunțat încă de la începutul acestui an drept "a doua generație de reforme". Printre acestea se numără și mult așteptata reformă fiscală, în special pentru că spaniolii se așteaptă la reducerea taxelor și impozitelor, promisă de guvernanți imediat ce economia va da semne de redresare. Spania iese din programul de asistență financiară, iar deficitul public încetează să mai fie o problemă majoră, tocmai ca urmare a măsurilor de reduceri bugetare.
